Apatie (stare de indiferenta)

Apatia este o stare de indiferenta, lipsa de interes fata de orice activitate si fata de lumea inconjuratoare.

Analizele de rutina includ hemoleucograma completa, VSH-ul, sumarul de urina, biochimia, ionograma, masurarea gazelor arteriale, screeningul toxicologic al sangelui sau urinii, electroencefalograma si tomografia computerizata a creierului. O punctite spinala poate fi facuta daca tomografia este negativa pentru o formatiune inlocuitoare de spatiu. In aceste cazuri poate fi consultat un neurolog sau un neurochirurg. Boala vasculara cerebrala poate fi investigata prin duplex carotidian si angiografie cerebrala.

Anxietate

Anxietatea este starea afectiva patologica caracterizata prin neliniste psihomotorie, teama nedeslusita, fara obiect, sau legata de propunerea posibilitatii unui pericol iminent sau insucces.

Pacientii cu anxietate intermitenta cu perioade lungi de calmitate trebuie sa faca o electroencefalograma somn-veghe si o tomografie computerizata pentru a exclude o tumora cerebrala. Dozarea catecolaminelor in urina pe 24 de ore trebuie facuta pentru a exclude un feocromocitom. Holter pe 24 de ore este necesara pentru a exclude aritmii cardiace paroxistice. In cazurile dificile pot fi necesare EEG si EKG pe 24 de ore cu electrozi inserati nazofaringial.

Pacientilor cu anxietate permanenta trebuie sa li se faca un profil tiroidian, examen toxicologic pentru medicamente si un EKG. Daca nu sunt concludente o monitorizare Holter pe 24 de ore poate avea ceva valoare. Daca analizele sunt negative trebuie consultat un psihiatru. Este recomandat ca un consult la psihiatru sa se faca chiar inainte de a efectua analize costisitoare.

Anurie (lipsa urinarii)

Anuria sau lipsa urinii reprezinta: - suprimarea secretiei urinare (incapacitatea rinichilor de a forma sau excreta urina) pentru mai mult de 8 ore, vezica urinara fiind goala, - urinarea de mai putin de 3 ori pe zi, volumul urinar fiind mai mic de 100ml/24 de ore la adult (in cazul nou-nascutilor, se constata lipsa urinii la nivelul scutecului). Este diferita de retentia de urina, cand vezica urinara se umple insa nu se goleste in mod natural, dar in urma sondajului vezical se poate extrage urina. 

Primul lucru care trebuie facut este stabilirea daca pacientul chiar are oligurie sau anurie. O sonda Foley ar trebui folosita pentru a determina cantitatea de urina. Daca boala este cauzata de obstructia uretrei aceasta metoda va pune diagnosticul deoarece va putea fi extrasa o cantitate mare de urina care trebuie eliminata gradat. Apoi se pot face studiile pentru descoperirea uropatiei, incluzand cistoscopia si pielografia retrograda. Daca uropatia obstructiva se datoreaza unei obstructii la nivelul ureterelor, ecografia renala este utila in detectarea calicelor dilatate sau a ureterelor dilatate.
Daca pacientul prezinta anurie si hipotensiune, cel mai important lucru este stabilizarea tensiunii. Daca anuria nu inceteaza dupa aceasta, se pot folosi doze mari de furosemid sau manitol. Intre timp trebuiesc realizate o hemoleucograma completa, biochimia, sumarul de urina, sodiul in urina, electroforeza proteinelor serice, dozarea anticorpilor antinucleari, o electrocardiograma si radiografie pulmonara. O radiografie abdominala pe gol poate indica marimea rinichilor. Clinicianul trebuie sa examineze sedimentul urinar putand sa identifice glomerulonefrite acute, lupusul eritematos, necroza tubulara acuta. Azotemia prerenala se poate deosebi de cea renala prin calcularea clearence-ului creatininei si al ureei.
Daca exista hemoliza intravasculara, trebuiesc dozate haptoglobinele serice si hemoglobina serica. Eozinofilia in sange sau urina se datoreaza nefritelor induse de medicamente. 
Angiografia renala si aortografia se efectueaza daca se suspecteaza un anevrism disecant sau stenoza de artera renala bilaterala. Ecografia abdominala poate fi folositoare in dignosticarea rinichilor polichistici sau a maselor pelvice care pot obstrua ureterul. O tomografie computerizata poate fi de asemenea necesara.
In cazurile dificile, paote fi necesara biopsia renala pentru diagnosticarea diverselor boli de colagen sau glomerulonefritelor. Este bine de consultat un nefrolog in aceasta situatie.

Anosmie (pierderea mirosului)

Anosmia se defineste prin absenta sensibilitatii olfactive (absenta mirosului). Organul mirosului este situat in mucoasa care tapeteaza plafonul foselor nazale. Este un neuroepiteliu constituit din celule nervoase specializate, neuroni dotati in varful lor cu un smoc de cili, prelungindu-se la baza printr-o fibra nervoasa (axon). 

Daca boala este acuta si asociata cu o infectie respiratorie superioara nu trebuie facut nimic. Totusi daca boala a avut debut gradat iar examinarea nazofaringiana este negativa trebuie efectuata o tomografie computerizata. Daca nu evidentiaza nimic se fac analize pentrui descoperirea unei boli sistemice: hemoleucograma completa, biochimia, profilul tiroidian, vitamina B12 si acidul folic, testul de toleranta la glucoza, profilul hepatic. Daca anosmia este intermitenta trebuie efectuata o electroencefalograma somn-veghe.

Anorexie

Anorexia este lipsa poftei de mancare si/sau ingestia unei cantitati foarte reduse de alimente. Anorexia nervoasa consta intr-o tulburare de alimentare cu implicatii fizice si emotionale. O persoana cu anorexie prezinta o greutate mult sub limita greutatii standard, impunandu-si limite foarte drastice pentru cantitatea de alimente care are voie sa o consume, deoarece prezinta o imagine distorsionata a corpului, neputand sa-si mentina greutatea corpului in limite normale, temandu-se de castigul in greutate.

In prima etapa daca examenul clinic general este normal este recomandat sa se consulte medicul specialist psihiatric. 
In cazul unui pacient a carui semn major este anorexia sunt obligatorii urmatoarele investigatii: 
- hemoleucograma completa
- VSH-ul 
- biochimia
- sumarul de urina
- explorarea glandei tiroide (indicele tiroxinei libere, dozarea TSH-ului - hormon talamic ce regleaza secretia tiroidei)
- radiografie pulmonara. 
Daca explorarile anterioare efectuate nu sugereaza nimic ar trebui consultat medicul specialist gastroenterolog. Trebuie investigata prezenta unui neoplasm la nivelul tractului gastro-intestinal prin analize specifice: 
- clisme cu bariu
- tomografie abdominala
- radiografii ale oaselor. 
Daca acestea sunt negative este necesara realizarea unei colonoscopii si a unei gastroscopii.
Daca toate analizele mentionate mai sus sunt negative sunt necesare analize endocrinologice complete. 
Pacientii cu toate analizele normale si examenul clinic normal trebuie sa consulte un medic specialist psihiatru.

Anomalii ale pupilelor

Pupilele sunt orificii circulare in centrul irisului, care permit, prin contractia sau dilatarea lor sa dozeze cantitatea de lumina ce patrunde in ochi. Normal pupilele sunt rotunde, simetrice si isi modifica diametrul la schimbarile de luminozitate si la trecerea de la privirea de aproape la cea de departe. 

Pacientii cu pupile dilatate bilateral ar trebui testati de la inceput pentru alcoolism sau consum de droguri. Daca exista istoric de trauma se recomanda consultatia neurologica de la bun inceput.
Afectiunile primare ale ochiului pot fi excluse prin examinarea fundului de ochi, tonometrie sau consult oftalmologic. 
Tomografia, RMN sau angiografia pot exclude neoplasme sau anevrisme intracraniene. 
Punctia spinala va identiifica neurosifilisul sau scleroza multipla

Anemie

Anemia reprezinta diminuarea cantitatii de hemoglobina functionala circulanta totala. In practica nu se tine seama de variatiile eventuale ale volumului plasmatic, astfel ca anemia este definita ca o scadere a concentratiei de hemoglobina din sangele periferic sub 12 grame/100 ml la femeie sau 13 grame/litru la barbat.

Pentru stabilirea diagnosticului este necesara efectuarea unui frotiu de sange periferic pentru examinarea morfologiei hematiilor. 

Daca anemia este microcitara (volum scazut al hematiei) se ia in discutie deficitul de fier sau pierderea cronica de sange. De asemenea, poate fi anemie pernicioasa sau deficit de acid folic. 
Analize ulterioare trebuie sa includa biochimie, examen al scaunului pentru sangerari oculte, teste functionale hepatice, numararea reticulocitelor, dozarea fierului seric, capacitatea totala de legare a fierului, dozarea vitaminei B12 si a acidului folic, haptoglobina serica si numararea trombocitelor. 
Daca aceste analize nu sunt concludente trebuie consultat un medic specialist hematolog. Medicul specialist hematolog poate efectua o examinare a maduvei osoase necesar pentru stabilirea unui diagnostic definitiv. 
Alte explorari necesare stabilirii diagnosticului sunt ecografii hepato-renale, tomografii computerizate, radiografii abdominale sau teste terapeutice pentru fier, B12 si acid folic.

Amnezie (pierderea memoriei)

Amnezia este pierderea totala sau partiala a capacitatii de memorizare a informatiei si/sau de reamintire a informatiei inmagazinate.

Tuturor pacientilor cu amnezie trebuie sa li se faca o tomografie computerizata sau RMN. Tomografia computerizata este cea mai eficienta metoda de a diagnostica hemoragii acute la nivelul creierului.
Pacientii cu febra trebuie punctionati si investigat lichidul cefalorahidian. De asemenea trebuie efectuate hemoleucograma completa, sumarul de urina, biochimia. Acestor pacienti trebuie sa li se faca si o hemocultura. Electroencefalograma trebuie ceruta pentru a exclude epilepsia si boala metabolica inflamatorie toxica.
Daca toate aceste studii sunt negative si inca se suspecteaza o cauza organica, trebuie consultat un neurolog sau neurochirug. Daca se suspecteaza o problema psihiatrica trebuie consultat un specialist.

Ameteala

Ameteala este o tulburare caracterizata printr-o alterare a simturilor putand evolua spre o pierdere a starii de constienta. O ameteala este cel mai adesea benigna, ea poate fi consecinta unei hipotensiuni ortostatice (scadere momentana a presiunii arteriale atunci cand se trece rapid din pozitie culcata sau asezata la pozitia in picioare), unui tonus vagal crescut (incetinirea frecventei cardiace si caderea presiunii arteriale), unei hipoglicemii (scaderea concentratiei de zahar in sange), unui vertij paroxistic benign, facand sa fie cautata o origine otorinolaringologica, unei emotii puternice, unei insuficiente vertebrobazilare (artroza coloanei vertebrale, antrenand o ameteala atunci cand capul se apleaca pe spate, prin comprimarea unei artere, aceasta, la randul ei, adesea fiind ateromatoasa).

In cazul unui vertij (ameteala) sever se recomanda efectuarea unei audiograme sau a unei electronistagmografii. 

Manevra Hallpike (medicul va efectua miscari ale capului sau corpului pacientului in anumite directii, in timp ce urmareste miscarile involutare ale globilor oculari ai pacientului. Tipul de miscare al ochilor poate indica cauza vertijului) poate fi utila. 
Daca aceste investigatii sunt modificate este necesara o radiografie a mastoidelor, stancilor temporale si urechii interne. Ar trebui consultat medicul specialist neurolog in aceasta etapa.
Daca se suspecteaza neurinom de acustic se recomanda examinarea RMN a creierului si canalelor auditive. Daca examenul RMN este negativ se recomanda analiza LCR pentru excluderea unor boli precum sifilisul cu afectare neurologica sau scleroza multipla. Examinarea RMN a creierului este necesara pentru diagnosticul sclerozei multiple, la care se adauga potentiale evocate auditive si vizuale. 
EEG cu pacient treaz si adormit este necesara pentru excluderea epilepsiei cu localizare in lobul temporal.
Daca se suspecteaza insuficienta arterei bazilare, este indicata angiografia cu rezonanta magnetica.
Daca examenul clinic nu deceleaza vertij se recomanda efectuarea hemoleucogramei si biochimiei de la inceput. Investigatii aditionale, cum ar fi monitorizarea tensiunii arteriale timp de 24h (monitorizare Holter) sau ecocardiografia, pot fi utile in diferentierea vertijului de alte tipuri de ameteli. Este de preferat consultatia unui medic cardiolog, inaintea inceperii acestor investigatii costisitoare. 
Daca toate testele sunt negative, este necesara consultatia unui medic pshihiatru.

Alopecie (caderea parului)

Alopecia este definita ca fiind reducerea cantitatii de par la nivelul zonelor in care acesta se gaseste in mod normal. Termenul de alopecie trebuie diferentiat de cel de atrichie care inseamna lipsa congenitala a parului prin lipsa foliculilor pilosi si de cel de hipotricoza care se refera la reducerea cantitatii de par in cadrul unor afectiuni congenitale.

Pentru depistarea unei infectii cu bacterii sau ciuperci, trebuie efectuata cultura din periajul pielii. Daca aceasta este sterila, trebuie facuta biopsie de piele din zona afectata. Biopsia va ajuta la identificarea lupusului eritematos, psoriazisului, alopeciei areata. Diagnosticul diferential cu boli sistemice se face prin efectuarea testelor tiroidiene, dozarea anticorpilor antinucleari (ANA), VDRL, hemoleucograma completa, fierul seric si feritina. De asemenea trebuie efectuat consultul dermatologic.

Alcaloza (pH sangvin crescut)

Alcaloza este o stare patologica in care alcalinitatea plasmei si a lichidelor interstitiale este crescuta anormal - pH crescut. 

Analizele uzuale pentru precizarea diagnosticului sunt: hemoleucograma completa, biochimia, sumarul de urina, ionograma, analiza gazelor sangvine, radiografie abdominala simpla, radiografie pulmonara si consult endocrinologic.

Afazie, Apraxie, Agnozie

Afazia este o tulburare a vorbirii care afecteaza atat intelegerea cat si exprimarea limbajului (nu poate vorbi sau nu intelege ce i se spune). 

Apraxia este o tulburare ce afecteaza realizarea gesturilor (de exemplu nu mai stie sa se imbrace). 

Agnozia este pierderea capacitatii de recunoastere a obiectelor prin atingere (agnozie tactila) sau pe care le vede (agnozie vizuala)

Tuturor pacientilor trebuie sa li se faca o hemoleucograma completa, biochimie, testul VDRL si o tomografie computerizata a creierului. Tomografia poate demonstra un infarct cerebral, poate descoperi o tumora, o boala degenerativa sau scleroza multipla. Daca sunt negative trebuie consultat un neurolog inainte de a cere o punctie lombara.

Daca afazia, apraxia si agnozia sunt intermitente, trebuie efectuata o electroencefalograma pentru a exclude epilepsia si trebuie realizata o ecografie Doppler a arterelor carotide pentru a exclude stenoze carotidiene sau placi aterosclerotice ulcerate la acest nivel. Angiografia mai poate fi sugestiva, dar trebuie consultat un neurolog inainte de aceasta.

Acidoza (pH sangvin scazut)

Acidoza este o crestere a aciditatii si reducerea rezervei alcaline din sange, din cauza unor tulburari functionale in organism - pH scazut.

Analizele uzuale pentru precizarea diagnosticului sunt: hemoleucograma completa, biochimia, ionograma, gazele arteriale, dozarea cetonelor sangvine si din urina, acidul lactic, teste functionale pulmonare, EKG si consultul pneumologic sau nefrologic.

Amenoree (Absenta menstruatiei)

Amenoreea este normala in timpul sarcinii si al secretiei de lapte matern, ca si dupa menopauza.

In primul rand se face un test de sarcina, deoarece sarcina este cea mai frecventa cauza de amenoree secundara. Daca testul este negativ se recomanda consult ginecologic. Daca acesta nu este disponibil se pot face unele teste - testul cu medroxyprogesteron administrat injectabil intramuscular sau pe cale orala. Daca sangerarea apare la oprirea progesteronului se poate trage concluzia ca uterul este functional. Se poate preciza si daca vaginul si colul uterin sunt normale. Daca sangerarea nu apare, cauza cea mai probabila este la nivelul uterului si trebuie consultat un ginecolog.

Daca nu exista galactoree, raspunsul la progesteron este normal, iar pacienta este adolescenta, se pot opri investigatiile si se asteapta debutul natural al menstruatiilor.

Daca pacienta cu amenoree a ajuns deja la varsta de 20 de ani sau daca este amenoree secundara clara, trebuie realizate alte analize. Daca există galactoree trebuie dozata prolactina din sange. Daca este crescuta se recomanda efectuarea tomografiei computerizate la nivelul capului pentru a cauta o tumora pituitara sau hipotalamica. Daca nu exista galactoree, prolactina tot ar trebui dozata impreuna cu FSH, LH si estradiolul seric. Dacă FSH-ul si LH-ul sunt crescute si estradiolul este scazut se ia in considerare un defect primar ovarian. Analiza cromozomiala din celule recoltate de la nivelul gurii poate exclude sindromul Turner. Alte cauze de defect ovarian primar sunt ageneza ovariana sau sindromul ovarelor micropolichistice (sindrom Stein-Leventahal). Pentru cel din urma se poate efectua dozarea testosteronului liber in sange care daca este crescut confirma diagnosticul.
Daca FSH-ul, LH-ul si estradiolul sunt scazute, se ia in considerare hipopituitarismul precum si tulburari hipotalamice. In acest moment se poate apela la consultul endocrinologic. Cand se suspecteaza tumora de suprarenala, trebuie efectuata dozarea cortizolului seric si testul de suprimare a cortizolului.